Logo Boiron
 soluții pentru a trata alergiile la copii

Să aflăm mai multe despre alergiile la copii

Pediatrie
Este timpul pentru lectură: 4 min

Alergia este o hipersensibilitate a organismului care determină sistemul imunitar să reacționeze exagerat la substanțe aparent inofensive. Ea se manifestă prin simptome respiratorii, digestive, cutanate... Identificarea alergiei la copilul mic permite un management adecvat și rapid pentru ameliorarea acestuia.

Ce este alergia?

Alergia este o tulburare a sistemului imunitar care reacționează exagerat la substanțe aparent inofensive pe care le întâlnim în viața de zi cu zi: alergenii. Ele sunt prezente în principal în aer, în alimente sau în anumite medicamente. Această reacție neadaptată a organismului poate avea ca rezultat simptome respiratorii, digestive, cutanate și oculare, edeme sau poate fi generalizată (șoc anafilactic).

Alergia este declanșată de expunerea la alergen și în funcție de o predispoziție genetică. Dacă doi părinți sunt alergici, copilul lor are un risc de 80% să fie alergic. Dacă doar unul dintre părinți este alergic, atunci copilul are un risc de 50% de a fi alergic(1). În cazul în care niciunul dintre părinți nu este alergic, copilul poate dezvolta, totuși, alergii.

În ultimii ani, numărul alergiilor a crescut semnificativ în țările industrializate. Ele sunt deosebit de frecvente la copii și la adulții tineri, dar pot apărea la orice vârstă. În Franța, copiii care suferă de alergii reprezintă între 5 și 20% din populație, în funcție de grupa de vârstă(2).

 soluții pentru a trata alergiile la copii

Care sunt diferitele tipuri de alergii la copii?

Alergiile alimentare : acestea sunt cele care îi afectează cel mai mult pe copii. Laptele de vacă, ouăle, arahidele, fructele în coajă lemnoasă (alune, nuci, alune de pădure etc.) și glutenul sunt cei mai comuni alergeni. Pe măsură ce copilul crește, unele alergii la lapte și ouă dispar, iar alergia la arahide este vindecată în 20% din cazuri(3).

Alergiile respiratorii declanșate de prezența :

  • acarienilor: excrementele acestora, care sunt alergizante, constituie aproximativ 90% din praful din locuințele noastre;
  • polenurilor: acestea apar în funcție de perioadele de înflorire, potrivit distribuției geografice a florei. Care sunt cele responsabile? Polenurile  arborilor (platan, plop, salcie...), ale gramineelor sau altor plante (pelin, ambrozie etc.). Poluarea atmosferică le sporește agresivitatea;
  • mucegaiurilor: acestea se dezvoltă în medii umede, în special în băi și bucătării;
  • animalelor de companie: pisicile, câinii și rozătoarele mici sunt surse de proteine alergizante. La câini și pisici, acestea sunt prezente în glandele sebacee și în glandele sudoripare (situate în derm și hipoderm), în salivă și pe păr. Iar la rozătoare, în urină.

Alergiile cauzate de contactul cu pielea, atunci când aceasta se află în prezența detergenților, a produselor cosmetice, a latexului sau a anumitor metale cum ar fi detergenții, cosmeticele, latexul sau anumite metale...

Alergiile la medicamente legate de administrarea de antibiotice, antiinflamatoare, analgezice, medicamente pentru febră sau chiar legate de administrarea de produse anestezice.

Alergiile la venin după o înțepătură de albină, viespe, viespe gigantică, bondar sau după o mușcătură de șarpe.

Care sunt semnele care pot indica o alergie?

Simptome respiratorii:

  • Nas cu secreție limpede, care este înfundat sau care prezintă mâncărimi;
  • Strănuturi repetate;
  • Tuse sau respirație șuierătoare, cu o senzație de apăsare;
  • Dificultăți de respirație la efort.

Simptome oculare:

  • Ochi roșii care lăcrimează;
  • Pleoape cu mâncărimi, umflate sau lipite din cauza secrețiilor.

Simptome digestive:

  • Dureri abdominale, diaree sau constipație;
  • Regurgitații severe, greață sau vărsături;
  • Disconfort la înghițire.

Simptome cutanate:

  • Eczema, care poate apărea la câteva ore după contactul cu alergenul: afectează aproximativ 10% dintre sugari(4);
  • Urticaria, care este mai frecventă la adulți;
  • Edemul Quincke: se manifestă prin umflarea rapidă a pielii și a mucoaselor de la nivelul  capului și al gâtului și necesită tratament de urgență.

De la ce vârstă poate fi diagnosticată alergia?

În cazul apariției simptomelor alergice la un bebeluș sau la un copil mic, nu trebuie să așteptați pentru a consulta un medic alergolog și a efectua teste de depistare. Cu cât este identificată mai repede cauza alergiei, cu atât mai repede poate fi evitată expunerea la alergen și cu atât mai repede poate fi ameliorat copilul.

Consultația la un medic alergolog include un interogatoriu al părinților pentru a identifica simptomele, pentru a afla antecedentele familiale și pentru a preciza mediul în care trăiește copilul. Aceasta continuă cu teste cutanate care includ cei mai frecvenți alergeni la copii și, eventual, o analiză de sânge, dacă testele cutanate nu sunt concludente. „Testul prin înțepătură”(„prick-test”) este cel mai frecvent test cutanat și constă în punerea unei picături de alergen în contact cu țesuturile superficiale ale pielii. Se efectuează pe spate la sugari și la copiii foarte mici și pe antebraț la copiii mai mari. Este nedureros și oferă informații despre prezența unei alergii în 15 minute. În prezent, există soluții terapeutice eficiente pentru tratarea alergiilor, fie că este vorba de tratamente alopate sau homeopatice pentru ameliorarea simptomelor, dar și de protocoale de desensibilizare la anumiți alergeni.